Alesi Adamovici
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în septembrie 2013 |
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Alesi Adamovici | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Aliaksandar Michajlavič Adamovič |
Născut | [1][2][3][4][5] Kaniuchi(d), Hrozaŭski Sieĺsaviet(d), RSS Bielorusă, URSS |
Decedat | (66 de ani)[1][4] Moscova, Rusia[6] |
Înmormântat | Hluša[*][[Hluša (human settlement in Belarus)|]] |
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
Părinți | Hanna Tychyna[*][[Hanna Tychyna (mother of Belarusian writer Ales Adamovich)|]] |
Cetățenie | Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste RSS Bielorusă |
Ocupație | scriitor specialist în literatură[*] scenarist critic literar[*] istoric literar[*] |
Limbi vorbite | limba belarusă limba rusă |
Partid politic | Bielaruski Narodny Front[*][[Bielaruski Narodny Front (Belarusian political party)|]] |
Studii | filalahičny fakuĺtet BDU[*][[filalahičny fakuĺtet BDU |]] () Vîsșie kursî sțenaristov i rejissiorov[*][[Vîsșie kursî sțenaristov i rejissiorov (Russian film school in Moscow)|]] () |
Limbi | limba belarusă limba rusă |
Patronaj | Universitatea Belarusă de Stat[*] Institute of Literature of the National Academy of Sciences of Belarus[*][[Institute of Literature of the National Academy of Sciences of Belarus |]] Universitatea de Stat din Moscova |
Specie literară | proză, jurnalism de opinie[*] |
Note | |
Premii | Ordinul Insigna de Onoare Ordinul Războiului Patriotic clasa a II-a[*] Ordinul Steagul Roșu al Muncii Medal imeni Aleksandra Fadeeva[*][[Medal imeni Aleksandra Fadeeva |]] medal «Zașciitniku svobodnoi Rossii»[*][[medal «Zașciitniku svobodnoi Rossii» |]] medal «Partizanu Otecestvennoi voinî» II stepeni[*][[medal «Partizanu Otecestvennoi voinî» II stepeni (Soviet medal)|]] premia Ministerstva oboronî SSSR[*][[premia Ministerstva oboronî SSSR |]] Litaraturnaja premija imia Jakuba Kolasa[*][[Litaraturnaja premija imia Jakuba Kolasa |]] Litaraturnaja premija imia Jakuba Kolasa[*][[Litaraturnaja premija imia Jakuba Kolasa |]] |
Modifică date / text |
Alesi Adamovici (în belarusă Аляксандр (Алесь) Міхайлавіч Адамовіч, n. 3 septembrie 1927, sat Coniuhi, raionul Copâli, regiunea Minsk - d. 26 ianuarie 1994, Moscova) a fost un scriitor belarus, scenarist, teoretician al literaturii, doctor în științe filologice (1962), profesor (1971), membru corespondent al Academiei Naționale de Știință din Belarus.
Biografie
S-a născut într-o familie de medici. În anii războiuluil a salvat de la deportare la munci în Germania, corectându-i data de naștere pentru una mai târzie. A luptat într-un detașament de partizani, a absolvit cursurile școlii medii speciale de minerit din Leninogorsk, ulterior facultatea de filologie a Universității din Minsk (1950), doctorantura (1953), cursurile de 2 ani de regie și scenografie de la Moscova (1964).
În 1954-1962 și 1967-1987 a lucrat la Institutul de literatură Ianca Cupala din Minsk (șef de secție din anul 1976). Doctor în științe filologice (1962). În anii 1962-1966 a predat la Universitatea din Moscova, dar a fost eliminat din cauza refuzului de a semna o scrisoare împotriva lui Iu. Daniel și A. Siniavschi.
În anii 1987-1994 a fost director al Institutului unional de cinematografie. Tot în acești ani a susținut activitatea politică a lui A.D. Saharov. În anul 1994 a semnat binecunoscuta scrisoare a celor 42, adresată președintelui Elțin, care îndemna la interzicerea mișcărilor și propagandei de extreme comunistă și ultranaționalistă, să inchidă un număr de gazete, cum ar fi „Deni”, „Sovetskaia Rossia”, „Literaturnaia Rossia”, „Pravda”, programul televizat „600 de secunde”, care promovau ultranaționalizmul, șovinizmul, să se declare nelegitime sovietele, Congresul Deputaților poporului și Sovietul Suprem din Federația Rusă, să se interzică formațiunile militare și paramilitare, ce activează pe teritoriul Federației Ruse. A decedat la 26 ianuarie 1994 de un infarct după ce a apărat averea Fondului literar și a Uniunii scriitorilor la Judecătoria supremă a Rusiei. Este înmormântat la Gluș, regiunea Moghiliov, Belarus.
Opera
Adamovici este cunoscut ca critic literar (debutul în 1953), prozator (debutul din 1960) și publicist. Opera este tradusă în 21 de limbi.
Proză
- Partizanii, roman-dilogie (partea 1- Război sub acoperișuri, partea 2- Feciorii pleacă la război-1963)
- Ultimul concediu (1969)- nuvelă despre viața intelectualilor sovietici
- Sunt dintr-un sat de foc (1977, în colborare cu Ianca Bryl și V. Kolesnic), nuvelă
- Nuvelă despre Hatîni (1971)
- Сălăii, sau viața hiperboreilor (1980)- nuvelă
- Cartea blocadei (1977-1981, în colaborare cu Daniil Granin)- acestă carte a fost cenzurată, apărând inițial în revista "Novîi Mir" în anul 1977, ulterior interzisă pînă în anul 1984, când secretarul Cregional de partid Leningrad G.V. Romanov a plecat din acest oraș spre Moscova.
- Ultima pastorală (1987)- nuvelă lirico-dramatică antimilitară.
Scenarii
- Război sub acoperișuri (1967)
- Feciorii pleacă la război (1969)
- Sunt dintr-un sat de foc, film documentar, 1975 în colaborare cu V. Dașuc, Ianca Brîli, V. Kolesnic)
- Du-te și vezi (1985, în colaborare cu Elem Klimov)
- Franz + Polina (2006, Rusia)
Cărți de teorie a literaturii
- Drumul către măiestrie. Despre stilul artistic al lui N. Ciornîi (1958, în limba bielorusă)
- Cultura creației (1959)
- Devenirea genului. Romanul bielorus (1960)
- Scara prozei (1972)
- Orizonturi ale prozei bieloruse (1974)
- De departe și de aproape (1976)
- Literatura, noi și timpul (1979)
- Nu există nimic mai important. Probleme actuale ale prozei despre război (Moscova, Sovetskii Pisateli, 1985; Minsk , Nauka i Tehnica, 1987)
- Alege viața (Critică literarră, publicistică, Minsk, 1986)
- Literatura și problemele secolului (msocova, ed. Znanie, 1986)
- Să gândim până la capăt. Literatura și alarmele secolului ( M., 1988)
- Ne-am războit! Articole, cuvântări (M. Molodaia gvardia, 1990)
Opere alese
- Opere alese, în 2 volume, Minsk, 1977
- Vixi (Am trăit) Nuvele, amintiri, meditații (M, 1994)
- Opere alese în 4 vol. (Minsk, 1981-1983)
- Am trăit (nuvele autobiografice, M., Ed. Slovo, 2000)
A publicat în nenumărate rânduri în "Literaturnaia gazeta", "Moskovskie Novosti", "Voprosî literaturî", "Znamia", "Novîi Mir", Drujba narodov, "Grani".
Activitate obștească
- Membru al US din 1957, în anii 1986-1991- membru al conducerii US, în august 1991- secratar al conducerii, în septembrie 1991-1992- copreședinte al conducerii
- Membru al Uniunii jurnaliștilor din URSS (din 1967)
- Membru al Uniunii jurnaliștilor din URSS (din 1977)
Locțiitor al Președintelui al Comisiei URSS pentru UNESCO (din 1987)
- A fost membru al colegiilor de redacție a revistelor "Neman", Phoenix-XX, a almanahului "Detectivul și politica"
Activitate politico-obștească
- În anii 1989-1991 a fost deputat al Poporului din URSS din partea Uniunii cinematografiștilor, membru al grupului interregional de deputați.
- A susținut activ formarea Frontului popular din Bielarus și inițiativele acestuia
- A fost copreședinte a Societății istorice de iluminare "Memorial" (din 1989), membru al biroului clubului "Tribuna Moscovei" (din 1989), membru al comitetullui de coordonare a mișcării "Aprilie" (din 1990)
- În anii 1989-1990 copreședinte a Fundației internaționale "Ajutor jertfelor Cernobîlului"
Decorații
- Ordenul Drapelul Roșu de muncă (1987)
- Ordenul Insigna de Onoare (1977)
- Ordenul Războiului pentru Apărarea Patriei de gradul II (1985)
- Medalia "Partizan al r[zboiului pentru apărarea patriei" (1946)
- Medalia "Apărătorului Rusiei Libere" (
Premii
- Premiul Ministerului Apărării din URSS (1974) pentru Nuvela despre Hatîni
- Premiul de Stat din Belarus ( 1976, pentru aceeași nuvelă)
- Premiul revistei Drujba narodov (1972)
- Medalia de aur a Uniunii scriitorilor în numele lui A.A. Fadeev (1983, pentru Cartea blocadei)
- Medalia Pentru demnitatea și bărbăția talentului (1997, post mortem)
Note
- ^ a b Russkaia literatura XX veka. Tom 1, 2005[*][[Russkaia literatura XX veka. Tom 1, 2005 |]] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Alesʹ Mìhajlavìč Adamovìč, Autoritatea BnF
- ^ Alexandr Adamovič, The Fine Art Archive
- ^ a b „Alesi Adamovici”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Ales Adamowitsch, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ „Alesi Adamovici”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
Referințe
- Frontul popular din Belarus
- Biografie în enciclopedia cinematografică[nefuncțională]
- 7 ani de raenaștere. În limba bielorusă Arhivat în , la Wayback Machine.
- Alesi Adamovici- Calea în știință