Capitole și versete ale Bibliei

Parte a seriei despre
Biblie
Canoane biblice și cărți
Tanakh (Torah · Nevi'im · Ketuvim) Biblia creștină Vechiul Testament (VT) Noul Testament (NT) Biblia ebraică Deuterocanon Antilegomena Capitole și versete Apocrifă (iudaică · VT · NT)
Autori
Scriitori Canonul ebraic Canonul Vechiului Testament Canonul Noului Testament Autori ai cărților lui Moise Epistolele Sf. Apostol Pavel Lucrările Sf. Ioan Evanghelistul Epistolele Sf. Apostol Petru
Traduceri și manuscrise
Torah Samariteană Manuscrisele de la Marea Moartă Text masoretic Targums · Peshitta Septuaginta · Biblia vulgata Biblia gotică · Vetus Latina Biblia luterană · Biblii în română
Studii biblice
Datarea Bibliei Critica Bibliei Historical criticism Textual criticism Source criticism Form criticism Redaction criticism Canonical criticism Novum Testamentum Graece Ipoteza documentară Wiseman hypothesis Synoptic problem NT textual categories Historicity People · Locuri · Nume Coerența internă Arheolog · Artifacte Știința și Biblia
Interpretări
Hermeneutics Pesher · Midraș · Pardes Interpretare alegorică Literalism Profeție
Perspective
Gnostic · Islamice · Coran Christianity and Judaism Inerrancy · Infailibilitate Criticism of the Bible
În cultura populară
Ecranizări ale Bibliei
Carte Biblia Proiect
v d m

Împărțirile pe capitole și versete nu au existat în textele originale ale bibliilor evreiești sau creștine; astfel de diviziuni fac parte din paratextul Bibliei. De la începutul secolului al XIII-lea, cele mai multe copii și ediții ale Bibliei au avut toate cărțile canonice, cu excepția celor mai scurte, împărțite în capitole, în general de mărimea unei pagini sau cam așa ceva. De la mijlocul secolului al XVI-lea, editorii au subdivizat în continuare fiecare capitol în versete – fiecare constând din câteva rânduri scurte sau dintr-una sau mai multe propoziții. În Versiunea King James (KJV) Estera 8:9 este cel mai lung verset ^[1] și Ioan 11:35 este cel mai scurt. ^[1] Uneori, o propoziție se întinde pe mai mult de un verset, ca în cazul Efeseni 2:8 – 9, iar uneori există mai mult de o propoziție într-un singur verset, ca în cazul Genezei 1:2.

Diviziunile evreiești ale textului ebraic diferă în diferite puncte de cele folosite de creștini. De exemplu, tradiția iudaică consideră atribuirea multor Psalmi ca versete independente sau ca părți ale versetelor ulterioare, în timp ce practica creștină consacrată tratează fiecare atribuire a Psalmilor ca fiind independentă și neenumerată, rezultând 116 mai multe versete în versiunile evreiești decât în textele creștine. Unele diviziuni de capitole apar și în locuri diferite, de exemplu, Bibliile ebraice au 1 Cronici 5:27–41 ^[2] în timp ce traducerile creștine au 1 Cronici 6:1–15.^{[3] [4]}