Grosisment (optică)

Grosismentul optic este o mărime adimensională definită ca raportul dintre unghiul α 2 {\displaystyle \alpha _{2}} sub care este văzută imaginea formată de sistemul optic și unghiul α 1 {\displaystyle \alpha _{1}} sub care este văzut obiectul:[1]

G = α 2 α 1 {\displaystyle G={\frac {\alpha _{2}}{\alpha _{1}}}}

α 1 {\displaystyle \alpha _{1}} și α 2 {\displaystyle \alpha _{2}} sunt unghiuri orientate. Dacă imaginea este inversată, grosismentul este negativ.

Pentru un sistem non afocal, grosismentul depinde de distanța dintre detector și obiectul observat, și i se standardizează valoarea comercială luând această distanță egală cu distanța minimă de vedere distinctă (vezi Grosisment comercial).[2]

Pentru un sistem afocal, destinat observării obiectelor îndepărtate, grosismentul devine egal cu grandismentul unghiular, iar atunci cei doi termeni sunt sinonimi.[2]

Noțiunea de grosisment nu este însă folosită, în mod direct, pentru a caracteriza:

  • microscopul optic, instrument subiectiv, una din caracteristicile căruia este puterea optică (raport a două mărimi fizice diferite);
  • aparatul de fotografiat, instrument obiectiv, pentru care se folosește grandismentul transversal și grandismentul linear (raport al acelorași mărimi fizice).

Note

  1. ^ Notes du Cours d’Optique; Prof. Patrizia Vignolo, Nasser Kriouche, Nicolas Mercadier; École Polytechnique de l’Université de Nice - Sophia Antipolis; 2011
  2. ^ a b Dictionnaire de physique. Richard Taillet, Loïc Villain, Pascal Febvre. 2e édition. De Boeck, 2009, p. 260. ISBN 2804156885
  • Portal Fizică
  • Portal Astronomie