Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
László Inczédy |
Date personale |
---|
Născut | 1809 ![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Decedat | 1882 (73 de ani) ![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Cetățenie | Imperiul Austriac
Austro-Ungaria ![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Ocupație | ofițer ![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Activitate |
---|
Gradul | colonel ![Modificați la Wikidata](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/73/Blue_pencil.svg/10px-Blue_pencil.svg.png) |
---|
Modifică date / text ![Consultați documentația formatului](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Gtk-dialog-info.svg/12px-Gtk-dialog-info.svg.png) |
László Inczédy (n. 1809 – d. 1882) a fost un colonel maghiar care s-a evidențiat în luptele din cadrul Revoluției Maghiare de la 1848-1849.
Cariera militară
Începând din 1831 a fost militar în Regimentul 17 Grăniceri, iar în 1848 era deja locotenent în Regimentul 52 Infanterie. De la mijlocul lui iunie 1848 a fost căpitan în Batalionul 8, iar la sfârșitul lunii septembrie a devenit comandant al Batalionului 14. În ianuarie 1849 a părăsit temporar serviciul activ din cauza unei boli, dar în februarie a fost avansat la gradul de locotenent-colonel. La sfârșitul lunii aprilie a fost numit comandant de baterie la Carei. De la mijlocul lunii mai 1849 a condus un detașament de 2100 de militari maghiari care a luptat cu puțin succes împotriva revoluționarilor români din Munții Zarandului. În luna iunie a luat parte la campania militară maghiară condusă de colonelul Farkas Kemény. În 16 august 1849 a fost promovat la gradul de colonel. O mare parte a unității sale a depus voluntar armele după încheierea Păcii de la Șiria, în timp ce restul militarilor a depus armele pe 22 august. După înfrângerea Armatei Maghiare a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani în închisoare, dar în 1852 a fost amnistiat. După Compromisul austro-ungar din 1867 a fost directorul mai multor închisori din Ungaria.
Bibliografie
- Hermann Róbert: Az 1848–1849-es szabadságharc nagy csatái, Zrínyi Kiadó – 2004, ISBN 9633273676
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c1/Flag_of_Hungary.svg/30px-Flag_of_Hungary.svg.png) | Acest articol biografic despre un maghiar este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
Revoluția Maghiară din 1848-1849 | | Evenimente importante | | | Bătălii | Pákozd • Transilvania • Schwechat • Kassa • Mór • Kápolna • Hatvan • Tápióbicske • Isaszeg • Vác (1) • Nagysalló • Komárom (1) • Buda • Csorna • Pered • Győr • Komárom (2) • Komárom (3) • Hegyes • Albești (Sighișoara) • Szőreg • Timișoara (1) • Timișoara (2) | | Conducători austrieci | | | Conducători maghiari | | | Conducători ruși | Alexander von Lüders • Fiodor Sergheevici Paniutîn • Grigori Iakovlevici Skariatin • Ivan Fiodorovici Paskevici • Grigori Hristoforovici Zass • Nikolai Fiodorovici Engelhardt • Maksim Maksimovici Grotenhelm | | Alte articole | | | Articole conexe | | | Vezi și | | |