Ordinul Premonstratens

Ordinul Premonstratens (în latină Candidus et Canonicus Ordo Praemonstratensis) a fost întemeiat în anul 1120 de Norbert de Xanten împreună cu alți 13 însoțitori, în localitatea Prémontré de lângă Laon (Franța). Ordinul cuprinde canonici regulari, ce reprezintă o sinteză a vieții monahale și a celei canonice. Există și o ramură feminină a ordinului.

În Austria

Mănăstirea Wilten, sec. al XIII-lea

În Boemia (Cehia)

Mănăstirea Strahov, sec. al XII-lea

În Germania

Mănăstirea Allerheiligen^⁠(de)^[traduceți], sec. al XII-lea, secularizată în 1802
Mănăstirea Steinfeld^⁠(de)^[traduceți], sec. al XII-lea
Mănăstirea St. Salvator^⁠(de)^[traduceți], sec. al XIII-lea
Mănăstirea Ursberg^⁠(de)^[traduceți], sec. al XIII-lea

În România

Pe teritoriul actual al României a existat o mănăstire premonstratensă la Sânmartin, Bihor. De această mănăstire au aparținut Băile Felix, denumite după canonicul Felix Helcher, care a amenajat primele băi.

Premonstratenzii au avut la Oradea un liceu, actualul Colegiul Național Mihai Eminescu.^[1]

Biserica fostei mănăstiri premonstratense din Abram a devenit în contextul reformei protestante biserică parohială reformată. În prezent se află în stare de paragină, comunitatea reformată construindu-și o biserică nouă în Abram.

Mănăstirea premonstratensă din Brașov, atestată în anul 1234, a fost distrusă probabil la marea invazie tătară din 1241.^[2] Mănăstirea premonstratensă din Sibiu a fost vizitată canonic în anii 1234-1235 de abatele Frederic din Hamborn, în prezent parte a orașului Duisburg. Mănăstirea din Sibiu a fost distrusă de asemenea în 1241.^[3]

Note

^ Șeful Inspectoratului Școlar, despre clădirea Colegiului Național Mihai Eminescu, bihon.ro, 13 ianuarie 2013.
^ Adrian Andrei Rusu (ed.), Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 79.
^ Adrian Andrei Rusu (ed.), Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 234.