Raionul Dubăsari (Transnistria)

Raionul Dubăsari
—  Raion  —
Coordonate: 47°16′00″N 29°09′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.266666666667°N 29.15°E
Țară	Republica Moldova
Autonomie	Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului
Centrul raional	Dubăsari
Suprafață
- Total	381 (partea controlată de separatiști) km²
Populație (2014)
- Total	34,994 locuitori
- Densitate	91,8 loc./km²
Prezență online
site web oficial
Localizare pe harta Transnistriei. Cu roșu-închis este teritoriul controlat de republica separatistă, iar cu roșu-deschis, teritoriul controlat de RM.
Harta detaliată a raionului.
Modifică date / text

Raionul Dubăsari (în rusă Дубоссарский район) este un raion din Republica Moldova, situat în Transnistria. De jure ține de Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, dar de facto, în urma războiului din 1992, raionul este împărțit în două: o parte controlată de Republica Moldova și o parte controlată de autoritățile separatiste de la Tiraspol, care include și orașul Dubăsari.

Se învecinează în vest cu raionul Criuleni, în nord cu raionul Rîbnița și în sud cu raionul Grigoriopol, iar la est cu Ucraina. Numele derivă din cuvântul „dubasă”.

Raionul Dubăsari a fost fondat la 12 octombrie 1924 ca parte componentă a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene.

În 1940, după ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost formată RSS Moldovenească, în care au intrat și unele părți din desființata RASS Moldovenească, inclusiv raionul Dubăsari. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial teritoriul raionului a intrat o perioadă sub administrație românească, devenind parte din județul Dubăsari.

După 1945, raionul a intrat în componența Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești.

Conform recensământului sovietic din 1989 (ultimul recensământ înaintea războiului din Transnistria), populația raionului era de 78.100 locuitori, din care 35.500 în mediul urban (orașul Dubăsari). Pe grupuri etnice, erau 53.300 moldoveni (68,2%), 13.300 ucraineni (17,1%), 9.700 ruși (12,4%). La sate populația moldovenească era de 88,9%, dar în orașul Dubăsari - de 43,4%.^[1]

Structura etnică se referă la raionul Dubăsari în totalitate (porțiunea contralată de autoritățile statale și respectiva, care este controlată de separatiști).

Raionul Dubăsarii are 15 localități dintre care: 11 comune și 4 sate.

Pe teritoriul fostului raion Dubăsari exista un oraș — Dubăsari, 11 comune cu 15 sate in prezent controlate de Chișinău și 9 comune cu 20 de sate controlate de separatiști.

Satele controlate de Chișinău:

Satele controlate de separatiști: Comisarovca Nouă, Bosca, Coșnița Nouă, Pohrebea Nouă, Crasnîi Vinogradari, Afanasievca, Alexandrovca Nouă, Calinovca, Lunga Nouă, Doibani I, Doibani II, Coicova, Dubău, Goianul Nou, Dzerjinscoe, Iagorlîc, Harmațca, Lunga, Țîbuleuca și Goian, situat pe cea mai mare insulă din Republica Moldova – Insula Goian.

În raionul Dubăsari sunt înregistrate 458 societăți comerciale. Majoritatea populației activează în domeniul agrozootehnic. Complexul agrozootehnic e format din 9 societați unitare de stat, 8 cooperative de producție, o gospodărie colectivă și 13 întreprinderi din industria de prelucrare și întreprinderi de deservire. Suprafața terenurilor arabile — 25,6 mii ha. Suprafața culturilor multianuale este de 2.136 ha, inclusiv 1.577 ha livezi și 474 ha viță de vie.

În raion fucționează Hidrocentrala Dubăsari, 10 întreprinderi în domeniul construcțiilor, 2 întreprinderi în domeniul industriei ușoare și Uzina Mecanică Dubăsari.

În raion funcționează 2 case de cultură orășenești și 9 sătești, 8 cluburi, 19 biblioteci (5 orășenești și 14 sătești), un muzeu de istorie locală, școala muzicală pentru copii și o școala de arte, ce are filiale și în satele Doibani, Coivova, Garmațcoe.

În sistemul de sănătate funcționează Spitalul Central Raional, Policlinica Raională, Policlinica Stomatologică, Centru de Igienă și Epidemiologie, Spitale Sătești de Sector în satele Doibani și Țîbulăuca.

Sistemul de învățământ are 44 Instituții de învățământ, în care sunt cuprinși circa 10 mii de copii de diferite vârste.

• Vladimir Voronin, fost președinte al Republicii Moldova, născut la Corjova
• Vasile Iovv, vice prim ministru al Republicii Moldova, născut la Dubăsari
• Ion Sapdaru, actor român, născut la Doroțcaia

• Site-ul web oficial al raionului Dubăsari – Transnistria

v • d • m Raionul Dubăsari   Diviziuni administrative ale raionului Dubăsari controlate de autoritățile Republicii Moldova Comune Cocieri • Corjova • Coșnița • Molovata Nouă Sate (comune)1 Doroțcaia • Holercani • Mărcăuți • Molovata • Oxentea • Pîrîta • Ustia Sate din componența comunelor Reședințe de comune Cocieri • Corjova • Coșnița • Molovata Nouă Celelalte sate Mahala • Pohrebea • Roghi • Vasilievca 1 Așa cum sunt definite oficial prin lege satele care nu fac parte din comune.   Diviziuni administrative ale raionului Dubăsari controlate de autoritățile auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene Oraș Dubăsari Comune Comisarovca Nouă • Crasnîi Vinogradari • Doibani I • Dubău • Dzerjinscoe • Goian • Harmațca • Lunga • Țîbuleuca Împărțirea administrativă a Republicii Moldova

v • d • m Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului(Transnistria) Municipiu Tiraspol • Bender Raionul Camenca Camenca • Caterinovca • Crasnîi Octeabri • Cuzmin • Hristovaia • Hrușca • Ocnița • Podoima • Rașcov • Rotari • Severinovca • Slobozia-Rașcov • Valea Adîncă Raionul Dubăsari Cocieri • Comisarovca Nouă • Coșnița • Corjova • Crasnîi Vinogradari • Doibani I • Doroțcaia • Dubăsari • Dubău • Dzerjinscoe • Goian • Harmațca • Lunga • Molovata Nouă • Pîrîta • Țîbuleuca Raionul Grigoriopol Bîcioc • Butor • Carmanova • Colosova • Crasnogorca • Delacău • Grigoriopol • Hîrtop • Hlinaia • Mălăiești • Maiac • Speia • Șipca • Tașlîc • Teiu • Vinogradnoe Raionul Rîbnița Andreevca • Beloci • Broșteni • Butuceni • Cobasna • Crasnencoe • Ghidirim • Haraba • Hîrjău • Jura • Lenin • Mihailovca • Mocra • Molochișul Mare • Ofatinți • Plopi • Popencu • Rîbnița • Sovietscoe • Stroiești • Ulmu • Vadul Turcului • Vărăncău Raionul Slobozia Blijnii Hutor • Caragaș • Cioburciu • Corotna • Frunză • Hlinaia • Nezavertailovca • Parcani • Pervomaisc • Slobozia • Sucleia • Tîrnauca • Vladimirovca De jure parte a Republicii Moldova, de facto „Republica Moldovenească Nistreană”.

v • d • m Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova Municipii1 Bălți • Chișinău • Tighina Raioane Anenii Noi • Basarabeasca • Briceni • Cahul • Cantemir • Călărași • Căușeni • Cimișlia • Criuleni • Dondușeni • Drochia • Dubăsari • Edineț • Fălești • Florești • Glodeni • Hîncești • Ialoveni • Leova • Nisporeni • Ocnița • Orhei • Rezina • Rîșcani • Sîngerei • Soroca • Strășeni • Șoldănești • Ștefan Vodă • Taraclia • Telenești • Ungheni Unități teritoriale cu statut special Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (raioane: Ceadîr-Lunga, Comrat și Vulcănești) • Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului 1 Sunt enumerate doar municipiile care conțin cel puțin două localități.