Universitatea de Stat din Moscova
Universitatea de Stat din Moscova | |
Abreviere | МГУ |
---|---|
Motto | Scientia est clara cognitio veritatis, illustratio mentis |
Predecesor | Imperatorski Moskovski universitet[*][[Imperatorski Moskovski universitet (the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755—1917).)|]] |
Fondator | Mihail Lomonosov Ivan Ivanovici Șuvalov |
Informații | |
Fondată | |
Localizare | |
Țara | Rusia |
Oraș | Ramenki[*][[Ramenki (human settlement in Russia)|]] |
Coordonate | 55°42′09″N 37°31′50″E ({{PAGENAME}}) / 55.7025°N 37.5306°E |
Conducere | |
Rector | Aleksei Mihailovici Argamakov[*][[Aleksei Mihailovici Argamakov (The first director and curator of the Imperial Moscow University.)|]] Ivan Ivanovici Melissino[*][[Ivan Ivanovici Melissino (Director and curator of the Imperial Moscow University.)|]] Mihail Matveevici Heraskov[*][[Mihail Matveevici Heraskov (Russian writer, poet, director and curator of the Imperial Moscow University. Founder of the Moscow University Boarding School.)|]] Mihail Vasilievici Priklonski[*][[Mihail Vasilievici Priklonski |]] Pavel Ivanovici Fonvizin[*][[Pavel Ivanovici Fonvizin ((1746—1803) — Director of the Imperial Moscow University.)|]] Ivan Petrovici Turghenev[*][[Ivan Petrovici Turghenev ((1752—1807) — Russian writer, director of the Imperial Moscow University.)|]] Hariton Andreevici Cebotariov[*][[Hariton Andreevici Cebotariov (Russian academic, rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Piotr Ivanovici Strahov[*][[Piotr Ivanovici Strahov ((1757—1813) — Russian physicist, rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Theodor Bause[*][[Theodor Bause ((1752—1812) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Bernhard Andreas von Heim[*][[Bernhard Andreas von Heim ((1759—1821) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Anton Antonovici Prokopovici-Antonski[*][[Anton Antonovici Prokopovici-Antonski ((1762—1848) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Ivan Alekseevitsj Dvigoebskiy[*] Aleksei Vasilievici Boldîrev[*][[Aleksei Vasilievici Boldîrev ((1784—1842) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Mihail Trofimovici Kacenovski[*][[Mihail Trofimovici Kacenovski ((1775—1842) — Russian historian and literary critic, rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Dmitry Perevozchikov[*] Serghei Ivanovici Barșev[*][[Serghei Ivanovici Barșev (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Serghei Mihailovici Soloviov[*][[Serghei Mihailovici Soloviov (Russian historian)|]] Nikolai Savvici Tihonravov[*][[Nikolai Savvici Tihonravov (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Gavriil Afanasievici Ivanov[*][[Gavriil Afanasievici Ivanov (Philologist, dean of the historical faculty and rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Pavel Alekseevici Nekrasov[*][[Pavel Alekseevici Nekrasov ((1853—1924) — Russian mathematician, Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Nikolai Andreevici Zverev[*][[Nikolai Andreevici Zverev ((1850—1917) — Russian lawyer, politician and public figure, rector of the Imperial Moscow University.)|]] Dmitri Nikolaevici Zernov[*][[Dmitri Nikolaevici Zernov ((1843—1917) — Professor of anatomy, rector of the Imperial Moscow University.)|]] Aleksandr Andreevici Tihomirov[*][[Aleksandr Andreevici Tihomirov ((1850—1931) — Russian zoologist, rector of the Imperial Moscow University.)|]] Leonid Kuzmici Lahtin[*][[Leonid Kuzmici Lahtin (Russian mathematician, rector of the Imperial University of Moscow, dean of the Faculty of Physics and Mathematics.)|]] Serghei Nikolaevici Trubețkoi[*][[Serghei Nikolaevici Trubețkoi (Russian philosopher, professor and rector of the Imperial Moscow University.)|]] Aleksandr Manuilov[*] Matvei Kuzmici Liubavski[*][[Matvei Kuzmici Liubavski (Russian historian (1860—1936))|]] Mihail Aleksandrovici Menzbir[*][[Mihail Aleksandrovici Menzbir (Russian ornithologist (1855–1935))|]] Vladimir Sergheevici Gulevici[*][[Vladimir Sergheevici Gulevici (Russian biochemist)|]] Mihail Mihailovici Novikov[*][[Mihail Mihailovici Novikov (politician (1876-1965))|]] Dmitri Petrovici Bogolepov[*][[Dmitri Petrovici Bogolepov (Russian and Soviet economist and politician.)|]] Veaceslav Volghin Andrei Ianuarievici Vîșinski Ivan Dmitrievici Udalțov[*][[Ivan Dmitrievici Udalțov (Soviet economist (1885-1958))|]] Vasili Nikolaevici Kasatkin[*][[Vasili Nikolaevici Kasatkin |]] Aleksei Sergheevici Buteagin[*][[Aleksei Sergheevici Buteagin (matematician rus)|]] Ilia Savvici Galkin[*][[Ilia Savvici Galkin (istoric rus)|]] Aleksandr Nikolaevici Nesmeianov[*][[Aleksandr Nikolaevici Nesmeianov (Soviet chemist specializing in organometallic chemistry)|]] Ivan Gheorgievici Petrovski[*][[Ivan Gheorgievici Petrovski (matematician rus)|]] Rem Hohlov Anatolie Logunov Viktor Antonovici Sadovnici[*][[Viktor Antonovici Sadovnici (matematician rus)|]] Arkadi Alekseevici Alfonski[*][[Arkadi Alekseevici Alfonski (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Arkadi Alekseevici Alfonski[*][[Arkadi Alekseevici Alfonski (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Nikolai Pavlovici Bogolepov[*][[Nikolai Pavlovici Bogolepov (Rector of the Imperial University of Moscow. (1846-1901))|]] Nikolai Pavlovici Bogolepov[*][[Nikolai Pavlovici Bogolepov (Rector of the Imperial University of Moscow. (1846-1901))|]] |
Cifre cheie | |
Studenți | 38.150 |
Alte informații | |
Prezență web | |
site web oficial pagină Facebook cont Twitter canal YouTube Telegram channel | |
Modifică date / text |
Universitatea de Stat din Moscova M.V. Lomonosov (în rusă Московский государственный университет имени М. В. Ломоносова; abreviat USM, în rusă МГУ) este principala,[1][2][3] una din cele mai vechi[1] și cea mai mare[1][4] universitate clasică din Rusia, un centru de știință și cultură națională. A fost înființată la Moscova în anul 1755 prin strădaniile lui Mihail Lomonosov, cu protecția contelui Ivan Ivanovici Șuvalov și printr-un ucaz al împărătesei Elisabeta.
Universitatea are 9 institute de cercetare științifică,[5] 40 de facultăți,[6] peste 300 de catedre și 6 filiale (5 dintre care sunt în alte țări CSI).[7][8] Aici studiază 36 mii de studenți, 4 mii de doctoranzi și 10 mii de elevi la secțiile de pregătire, în total în jur de 50.000 de persoane. La universitate activează peste 4.000 de cadre didactice, 5.000 de cercetători științifici și aproximativ 15 mii de ingineri, laboranți, secretari și personal auxiliar. Universitatea dispune de 600 de clădiri și construcții, inclusiv clădirea principală de pe colinele Vorobiev, cu o suprafață totală de 100 ha. Teritoriul ocupat de Universitate la Moscova este de 206 ha, iar teritoriul nou, alocat suplimentar de primărie, este de 120 ha. Universitatea are filiale la Sevastopol (Crimeea), Astana (Kazahstan), Tașkent (Uzbekistan), Baku (Azerbaidjan) și Dușanbe (Tadjikistan).
Facultăți
- mecanică și matematică
- matematică și cibernetică
- fizică
- chimie
- fizico-chimică
- științele materialelor
- biologie
- medicină fuundamentală
- bioinginerie și bioinformatică
- pedologie
- geologie
- geografie
- juridică
- istorie
- filologie
- limbi străine
- școala superioară de traducători
- filozofie
- sociologie
- economie
- școala de economie
- școala superioară de business
- jurnalism
- Institutul Țărilor Asiei și Africii
- Institutul administrației de stat
- Școala superioară a administrării de stat
- psihologie
- arte
- procese globale
- politică internațională
Instituții cu caracter științific
Universitatea dispune de
- Bibliotecă științifică
- Școală secundară specializată de fizică și matematică, întemeiată de matematicianul Andrei N. Kolmogorov
- Institut de antropologie
- Institut de fizică nucleară
- Institut de mecanică
- Institut de astronomie
- Institut de biologie fizico-chimică
- Institut de probleme teoretice ale microlumii
- Institut de cercetări matematice ale sistemelor compuse
- Institutul ruso-german de știință și cultură
- Cea mai veche grădină botanică din Rusia
- Muzeu geologic
- Muzeu de istorie
- Muzeu zoologic
- Arhiva Universității
Absolvenți remarcabili
- Aleksandr Afanasiev
- Igor Akimușkin
- Constantin Aksakov
- Vladimir Albitzky
- Vasili Bajenov
- Nikolai Bantâș-Kamenskii
- Dmitrii Bantâș-Kamenskii
- Lev Berg
- Sergei Botkin
- Ion Buzdugan
- Maria Bulgaru
- Serghei Carpov
- Pafnuti Cebîșev
- Anton Cehov
- Ceslav Ciobanu
- Svetlana Coandă
- Vladimir Cristi
- Eugenia Crușevan
- Emilian Dobrescu
- Boris Florea
- Denis Ivanovici Fonvizin
- Alexandr Gherțen
- Vitali Ghinzburg
- Mihail Gorbaciov
- Mihail Grebencea
- Andrei Linde
- Nikolai Karamzin
- Andrei Kolmogorov
- Mihail Magnițkii
- Vsevolod Meierhold
- Sava Morozov
- Nikolai Pirogov
- Nikolai Sclifosovskii (Sclifos)
- Nikolai Stoletov
- Igor Tamm
- Cazimir Teodorcic
- Fiodor Tiutcev
- Ivan Turgheniev
- Zinaida Udaltova
- Ilia Frank
- Andrei Saharov
- Leonid Sedov
- Anatolie Vlasov
- Vladimir Steclov
- Alexei Abrikosov
- Igor Ternov
- Andrei Kapița
- Leonid Keldîș
- Eugeniu Grebenicov
- Gleb Uspenski
- Serghei Vavilov
- Vladimir Conduraru
- Gavriil Popov
- Victor Frunză
- Mihail Golu
- Mihail Părăluță
- Neculae Radu
- Pall Arpad
Referințe
- ^ a b c Академик В. Садовничий, ректор МГУ имени М. В. Ломоносова Первому университету страны — 250! // Наука и жизнь. — № 1. — 2005.
- ^ Федеральный закон О Московском государственном университете имени М. В. Ломоносова и Санкт-Петербургском Государственном Университете № 259-ФЗ от 10.11.2009
- ^ Мария Агранович Два диплома в одни руки//«Российская газета» — Федеральный выпуск № 4973 (149) от 13 августа 2009 г.
- ^ Московский университет // Большая советская энциклопедия. — М.: Советская энциклопедия. 1969—1978.
- ^ Официальный сайт МГУ, список институтов
- ^ Официальный сайт МГУ, список факультетов
- ^ Международный Центр Московского государственного университета имени М. В. Ломоносова в Женеве
- ^ Официальный сайт МГУ, список филиалов
Bibliografie
- Жалобная песнь московских студентов в начале XIX столетия. Послание к И. И. Шувалову / Публ. И. В. Помяловского // Русский архив, 1886. — Кн. 1. — Вып. 3. — С. 387—388.
- История Московского университета. Т. 1—2. М., 1955.
- Московский университет за 50 лет Советской власти / гл. ред. И. Г. Петровский. М., 1967.
- Университет для России. т. 1. XVIII в. М. 1997.
- Кулакова И. П. Университетское пространство и его обитатели: Московский университет в историко-культурной среде ХVIII века. — М., 2006.
- Сердюцкая О. В. «Мысли об учреждении Московского университета…» Г. Ф. Миллера как один из проектов преобразования университета. 1765 г. // Отечественные архивы. — 2008. — № 4
- Сердюцкая О. В. Московский университет второй половины XVIII в. как государственное учреждение. Преподавательская служба. — М.: Спутник, 2011. — 186 с.
Legături externe
- Site-ul oficial al Universității
- Интернет-страница Музея истории МГУ
- Канал МГУ на YouTube
- История МГУ XVIII — начала XX веков
- Universitatea de Stat din Moscova pe LiveJournal
- MSU news — вики-ресурс об МГУ
- Филиал МГУ в Ташкенте
- Филиал МГУ в Душанбе
- Филиал МГУ в Севастополе Arhivat în , la Wayback Machine.
- Сайт Ассоциации выпускников Казахстанского Филиала Московского государственного университета им. М. В. Ломоносова
- Статья в Большая энциклопедия Кирилла и Мефодия