Legea gazelor ideale

Izotermele unui gaz ideal: liniile curbe reprezintă relația dintre presiune (pe axa verticală) și volum (pe axa orizontală), la diferite temperaturi. Liniile mai depărtate de origine sunt corespunzătoare unor temperaturi mai mari.
Termodinamică
Schema unei mașini termice Carnot
Ramuri
  • la echilibru / nu la echilibru
Proprietăți ale materialelor
  • Baze de date cu proprietăți
Capacitate termică masică  c = {\displaystyle c=}
T {\displaystyle T} S {\displaystyle \partial S}
N {\displaystyle N} T {\displaystyle \partial T}
Coeficient de compresibilitate  β = {\displaystyle \beta =-}
1 {\displaystyle 1} V {\displaystyle \partial V}
V {\displaystyle V} p {\displaystyle \partial p}
Coeficient de dilatare volumică  α = {\displaystyle \alpha =}
1 {\displaystyle 1} V {\displaystyle \partial V}
V {\displaystyle V} T {\displaystyle \partial T}
Ecuații
  • Tabel cu ecuații termodinamice
  • Istorie
  • Cultură
Istorie
  • Istoria perpetuum mobilelor
Filozofie
  • Entropie și timp
  • Entropie și viață
  • Clichetul brownian
  • Demonul lui Maxwell
  • Paradoxul morții termice
  • Paradoxul lui Loschmidt
  • Sinergetică
Teorii
Lucrări fundamentale
  • An Experimental Enquiry
    Concerning ... Heat
  • On the Equilibrium of
    Heterogeneous Substances
  • Réflexions sur la puissance
    motrice du feu
Cronologii
  • Termodinamică
  • mașini termice
  • Artă
  • Învățământ
  • Suprafața termodinamică a lui Maxwell
  • Entropia ca disipare a energiei
Altele
  • Nucleație
  • Autoasamblare
  • Autoorganizare
  • Ordine și dezordine
  • Categorie
  • v
  • d
  • m

Legea gazelor ideale este una dintre legile gazelor și reprezintă ecuația de stare a unui gaz ideal. Este o bună aproximație a comportamentului unor gaze în unele condiții, deși are unele limitări. A fost descrisă pentru prima dată de către Émile Clapeyron în 1834, ca fiind o combinație dintre următoarele legi empirice: legea Boyle-Mariotte, legea lui Charles și legea lui Avogadro.[1]

Are o importanță deosebită în termodinamică, permițând definirea unor noțiuni (potențial termodinamic) și deducerea unor egalități.

Formă

Forma comună

Ecuația acestei legi, numită ecuația termică de stare a gazului ideal, este adesea scrisă sub forma:[2]

P V = n R T , {\displaystyle PV=nRT,}

unde:

Vezi și

Referințe

  1. ^ Clapeyron, E. (). „Mémoire sur la puissance motrice de la chaleur”. Journal de l'École Polytechnique (în franceză). XIV: 153–90.  Facsimile at the Bibliothèque nationale de France (pp. 153–90).
  2. ^ „Legi ale gazului ideal” (PDF), Filadelfia.ro, accesat în  
Portal icon Portal Fizică